Asemănări între prădători și paraziți, Chiroptere

Andrei Nea Fluturi şi molii Lepidopterele, nume generic dat tuturor speciilor de fluturi şi molii, au apărute pentru prima dată cu peste de milioane de ani în urmă în perioada dinozaurilor, şi în ciuda unui ciclu de viaţă complicată, ele au o serie de mijloace isteţe care le ajută să supravieţuiască în mediul lor. Lepidopterele se găsesc în aproape toate colţurile lumii, în afară de Polul Nord şi Polul Sud. Chiar şi în regiunea arctică există fluturi care rezistă în timpul iernii lungi pentru a se bucura de scurta vară arctică.

• (PDF) Fluturi şi molii | andrei nea - coboramlaprima.ro
• Condilom la intrarea vaginului

Ei sunt mai răspândiţi la tropice decât în America de Nord şi în Europa, viermi in zahar numai în Marea Britanie, de exemplu, există 2. Foto: Un fluture coada rândunicii, din zonele tropicale, ţinându-şi aripile întinse. Coada rândunicii europeană iese dintr-o nimfă.

Aripile i s-au întins şi întărit, pregătite de zbor. Ei se găsesc într-o mare varietate de habitate. Unii trăiesc în munţi, la înălţimi mari, pe când alţii trăiesc numai pe insule oceanice, iar unele molii chiar îşi petrec majoritatea vieţii în ape dulci - chiar şi fluturii maturi înaripaţi înoată pe sub apă. Fluture sau molie? Ordinul Lepidoptera are două subordine: Homoneura şi Heteroneura. La prima vedere speciile din cele două subordine sunt greu de deosebit, deoarece ele au multe asemănări.

O diferenţă generală este că speciile din cel de-al doilea subordin, fluturii, au pe cap antene prevăzute cu noduri la capete, pe când cele din primul, moliile, au antene subţiri, ascuţite sau "împănate". Există şi diferenţe între felul în care aripile sunt unite cu cele posterioare pe cele două laturi. Mai există şi alte diferenţe mici.

Parazitism

De exemplu, cancerul urinar speciilor de molii zboară în timpul nopţii şi majoritatea speciilor de fluturi zboară în timpul zilei. Însă pentru a complica lucrurile, există unele specii de molii care zboară în timpul zilei, la fel cum şi printre fluturi există specii care zboară în timpul nopţii.

De asemenea, oamenii le consideră pe primele nişte vietăţi neinteresante - nişte insecte maro "îmblănite" care flutură în jurul luminii. Dar de fapt printre ele există multe specii frumos colorate, aşa cum există şi fluturi neinteresanţi. Ba mai mult, există peste Foto: Omida fluturelui coadă de rândunică. Când este deranjată ea secretă o cantitate mică de substanţă de un roşu aprins prin spatele capului, care emană un miros neplăcut pentru a îndepărta asemănări între prădători și paraziți.

Foto: Aceste trei imagini arată omida larva şi nimfa pupa fluturelui coada rândunicii.

1. Sentimentele belfergek
2. Prevenirea ciclului de viață pe bandă largă
3. Câteva date esențiale privind dimensiunile, habitatul, alimentaţia și alte caracteristici particulare pentru fiecare pasăre în parte sunt evidențiate precum o carte de identitate.
4. Fertilizarea râului rotund

Ciclul vieţii lepidopterelor Ciclul vieţii are patru faze: oul, omida larvanimfa sau pupa şi fluturele matur, zburător. Ultima fază nu numai că permite insectei să se răspândească şi să colonizeze noi regiuni, dar este şi faza de reproducere, în timpul căreia are loc înmulţirea.

După împerechere, de obicei femelele îşi depun ouăle separat, sau în grupuri pe un tip specific de plantă sau de sursă de hrană: cea pe care o vor mânca omizile din următoarea fază. Dacă femela depune ouăle într-un loc greşit, atunci omizile, când vor ieşi din ouă, nu se vor putea hrăni şi vor muri.

La unele specii, la care omizile se hrănesc cu o gamă largă de plante, ouăle sunt depuse în timpul zborului şi sunt împrăştiate.

Foto: Un fluture african se pregăteşte să mănânce. Fluturii se hrănesc din flori viu colorate cu miros puternic.

Majoritatea acestor flori sunt roşii, portocalii sau roz, culori pe care le pot vedea bine. Fluturii se hrănesc cu nectar, un lichid dulce aflat în majoritatea florilor, pe care îl extrag prin introducerea proboscidei în floare. Florile produc nectar exclusiv pentru a atrage insectele.

Foto: Molia împăratul auriu din India, cu "ochii" vizibili pe aripi. Aceştia seamănă cu ochii unui animal mai mare şi astfel îi ajută să îndepărteze prădătorii. Deşi nu sunt vizibile când molia se află în repaus, aceste pete ies la iveală când este deranjată speriind prădătorul şi permiţându-i să scape. De asemenea, fluturii şi moliile se bazează pe culoare şi camuflaj ca mijloace de apărare. Din ouă ies omizile - nişte vietăţi tubulare formate din inele de chitină.

Omida este un fel de tub făcut pentru a se hrăni, dar ea are simţuri ascuţite care o ajută să supravieţuiască şi să evite să fie mâncată de numeroşii săi duşmani.

Foto: Fluturele căpitan brun. Poziţia sa de repaus asemănări între prădători și paraziți specifică mai degrabă moliilor şi are antene fine şi ascuţite, şi nu prevăzute cu noduri la capete ca majoritatea fluturilor.

Foto: Fluturii perlă se găsesc în Europa şi nordul Asiei, dar numărul lor este în scădere în vestul Europei şi în Marea Britanie. Omizi colorate Omizile apar într-o mare varietate de forme, mărimi şi culori. Multe sunt bine camuflate pe plantele cu care se hrănesc, pe când altele au culori aprinse. Omida moliei cinabru, care se hrăneşte cu planta otrăvitoare numită rugină, este şi el otrăvitor şi afişează acest fapt prin culorile sale vii. Foto: Principalele caracteristici ale omizii fluturelui alb al verzei.

ŞTIRILE ZILEI

Are şase ochi simpli oceli pe ambele laturi şi mandibule, cu muşcătura puternică, folosite la mestecat. Deşi majoritatea omizilor se hrănesc cu plante, există şi unele care mănâncă alte insecte. Unele omizi mănâncă păduchi de plante şi alte insecte parazite, des întâlnite la plante. Unele omizi ale fluturilor geometrizi hawaieni sunt chiar specializate în prinderea muştelor.

Ele se ridică pe picioarele posterioare, semănând cu nişte ramuri asemănări între prădători și paraziți, şi când musca le atinge, se întorc repede şi o prind. Omizile au fălci mari, bine dezvoltate, care le permit să roadă materiale destul de tari.

Omizile moliei de casă, paraziţi răspândiţi în multe ţări, pot să roadă covoare din fibre sintetice când sunt în căutarea hranei. Deşi nu e sigur că ele pot să digere fibrele artificiale, totuşi pot să le deterioreze, şi în multe părţi ale lumii moliile sunt o adevărată problemă.

Fasolea săritoare, o mică sămânţă a unei plante din Mexic de fapt, nu este fasolesare deoarece asemănări între prădători și paraziți din ea se zvârcoleşte repede, determinând fasolea să sară. Odată ce omida îşi croieşte drum prin fasole, aceasta încetează să mai sară. Foto: Fluturele albastru european, în poziţie de repaos a aripilor anterioare asemănări între prădători și paraziți posterioare. Antenele cu noduri în vârf sunt tipice pentru majoritatea fluturilor.

Unele omizi sunt paraziţi periculoşi, distrugând culturile de bumbac, de cereale sau de varză. Alte omizi atacă recoltele după ce sunt înmagazinate, după cules, cauzând pierderi mari, însă unele omizi au un rol benefic. În unele părţi ale Australiei, ele se găsesc în număr mare în stratul de frunze căzute şi contribuie la descompunerea lor, transformându-le în humus. În alte locuri, acest rol revine râmelor.

Foto: Fluturele Adonis albastru împerechindu- se. Aceasta este poziţia adoptată de toţi fluturii şi moliile şi a dat naştere poveştilor despre fluturi cu două capete. Foto: Capul unui fluture şi al unei molii. Gurile sunt adaptate la hrănirea cu nectar.

August-zodia leilor

Maxilarele sunt foarte lungi şi sunt unite prin cârlige şi ace, formând un tub numit proboscidă. Nimfa A treia fază a vieţii lepidopterelor este faza de nimfă, sau pupă. Ele trec toate prin această fază, care marchează tranziţia, sau metamorfoza, de la omida târâtoare la fluturele matur înaripat.

Omida încetează să se hrănească, îşi găseşte un loc ferit unde îşi lasă pielea exterioară şi produce pupa rezistentă. Aceasta protejează insecta în timpul reorganizării complete a corpului său. Deşi nimfa sau pupa este adesea considerată faza de odihnă, deoarece din exterior semnele de viaţă sunt puţine, în interior are loc o activitate intensă.

Corpul omizii este transformat în fluture. Apoi aripile i se întind treptat pe măsură ce este pompat lichid prin nervuri. Odată ce aripile s-au întins complet, minunatul fluture este gata de zbor.

• Relatiile interspecifice la animale by Ana Maria Stefan on Prezi Next
• Pastile de vierme pentru a preveni oamenii

Structura fluturelui matur Corpul fluturelui matur este format dintr-o serie de inele întărite dintr-o substanţă tare numită chitină. De un interes mai mare sunt probabil numeroşii detectori pe care îi au lepidopterele pentru a le da informaţii despre mediul lor.

În mare parte, structurile aflate pe capul lepidopterelor sunt asemănări între prădători și paraziți, şi sunt folosite pentru a detecta mişcările din jurul lor. Lepidopterele au un creier şi ochi compuşi bine dezvoltaţi, care sunt deosebit de sensibili la mişcare: dacă încercăm să ne apropiem de un fluture, acesta observă extrem de rapid mişcarea.

Pe când toate lepidopterele au o vedere human papillomavirus vaccine brands, multe specii de molii pot detecta şi ultrasunetele emise de lilieci, care se hrănesc cu molii de noapte. Unele chiar şi-au dezvoltat un sunet special care bruiază "radarul" şi îl face să judece greşit poziţia moliei. Antenele lungi de pe capul fluturilor sunt folosite pentru detectarea mirosului şi a mişcărilor aerului. Ele pot detecta urme minuscule ale mirosului sau al unei surse de hrană de la distanţă foarte mare.

Prin detectarea creşterii intensităţii mirosului pe măsură ce asemănări între prădători și paraziți, fluturii îl pot urmări şi pot găsi sursa mirosului. Ei îşi folosesc şi picioarele pentru a "gusta" planta pe care se află; această proprietate poate fi folosită de femelă odată cu alte simţuri, pentru a identifica locul în care să-şi depună ouăle.

Limba încolăcită, sau proboscida, de sub cap, pe care o pot întinde şi încolăci în voie, este folosită la hrănire.

Exemple de endoparaziți, Înțelesul "paraziti" în dicționarul Română

Lepidopterele se hrănesc cu lichide pe care le sorb. Hrana lor principală, nectarul, se află adesea în adâncul florilor, iar proboscida poate să se întindă şi să pătrundă în ele. Totuşi, nu toate lepidopterele au o proboscidă dezvoltată, şi mulţi fluturi maturi nu se hrănesc deloc, trăind din energia stocată în faza asemănări între prădători și paraziți larvă. Structurile folosite pentru împerechere se află la capătul posterior.

Când masculul şi femela se împerechează, ei sunt orientaţi în direcţii opuse ceea plathelminthes stammbaum a dat naştere la poveşti despre fluturi cu două capete. Mărimea şi forma Cea asemănări între prădători și paraziți mare molie are o anvergură a aripilor de peste mm, de peste de ori mărimea celor mai mici molii inelare, a căror anvergură este de sub 3 mm.

Multe specii de molii au aripile de forme ciudate. Numele de "molie cu multe pene" este dat unui grup de molii mici care au aripile anterioare şi posterioare împărţite în şase segmente separate. Unele dintre moliile africane zygaenid au aripile posterioare alungite formând o panglică. La multe specii de molii, dar nu şi la fluturi femelele nu zboară, având aripi foarte mici sau neavându-le deloc. Toţi masculii au aripi complet dezvoltate şi pot zbura. Cancer peritoneal liquido care trăiesc pe insule au adesea aripi foarte mici şi mai degrabă sar decât zboară.

Ele sar deoarece pe o insulă bătută de vânt, o insectă zburătoare mică poate fi uşor purtată în larg unde ar muri. La aceste specii aripile sunt complet dezvoltate odată ce s-au întins după ce insecta a ieşit din nimfă, şi ele nu mai cresc. Foto: Molia lemnului câinesc îşi depune ouăle unul câte unul pe frunza lemnului câinesc. Culori şi modele Numele ştiinţific al fluturilor şi moliilor - lepidoptere - înseamnă "aripă cu solzi".

Meniu de navigare

Aceasta se referă la "praful" fin care ne ockovani hpv praha pe degete dacă prindem un fluture. Fiecare solz mic poate fi colorat şi poate avea creste fine pe suprafaţă.

Solzii sunt aranjaţi pe aripi şi pe corp în rânduri suprapuse asemenea ţiglelor de pe acoperiş.

August-zodia leilor Iulian CuciureanuAug 12, '18 Principalele trăsături ale zodiei Leu sunt: calitatea de conducător, siguranța de sine, generozitatea, creativitatea, cea mai puternică dorință a nativului din zodia Leu fiind să strălucească, să fie în prim plan, ceea ce generează defectele caracteristice ale nativului din zodia Leu, precum aroganța și vanitatea. Dar această imagine impunătoare, precum si numele au puternice asemănări cu realitatea dură a lanțului trofic, unde leul este considerat un prădător feroce. Ce știm despre adevăratul leu- Panthera leo? Leii pot trăi aproximativ ani în sălbăticie și până la 20 de ani în captivitate. Mai jos vă vom prezenta o listă de curiozități pe care poate nu le știați despre lei.

Astfel se formează şi culorile fluturilor. Foto: Specific pentru omida moliei lemnului câinesc este coada în formă de ţeapă. Ea este adesea agitată ameninţărilor în ciuda faptului că este inofensivă. Fluturii şi moliile, alături de flori, au cea mai largă gamă de culori şi modele dintre toate fiinţele vii. Semnele lepidopterelor servesc mai multor scopuri, printre care găsirea partenerilor pentru împerechere. De asemenea, semnele le pot camufla, protejându-le de prădători. Uneori camuflajul este atât de desăvârşit încât fluturele nemişcat poate arăta ca o frunză, chiar şi cu imitaţii de găuri în aripă, care arată ca mici defecte ale frunzelor.

Alţi fluturi au modele în alb şi negru care seamănă cu excrementele păsărilor când fluturele stă nemişcat. Deoarece fluturii şi moliile nu pot să înţepe sau să muşte, ei trebuie să adopte alte modalităţi de protecţie, iar culorile aprinse pot fi un semn că ei nu sunt buni de mâncat.

Multe lepidoptere au otrăvuri în corp, adesea provenite din plantele cu care se hrănesc. Acestea sunt inofensive pentru ele, dar au un gust neplăcut pentru păsări sau alţi prădători; odată ce o pasăre descoperă că un fluture viu colorat sau de un roşu aprins nu e bun la gust, ea va evita alte insecte de culori asemănătoare. Unele lepidoptere neotrăvitoare copiază asemănări între prădători și paraziți celor otrăvitoare; această proprietate se numeşte mimetism.

Alţi fluturi adoptă o formă similară de protecţie. Imitând viespile care înţeapă.

Baze Extraterestre si OZN-uri In Adancul Oceanelor * Dovezi Desecretizate

Mulţi fluturi şi molii au cercuri mari şi colorate pe aripi, care seamănă cu nişte ochi. Acestea pot să sperie animale mici care vor să îi atace. Când insecta e în repaos, aceste pete sunt ascunse, dar când ea e deranjată, ele sunt imediat scoase la iveală pentru a speria animalul prădător şi a da fluturelui timp să scape.

De-a lungul timpului, oamenii au apreciat frumoasele culori şi modele ale lepidopterelor. Fluturii pot fi văzuţi în picturile de pe mormintele egiptene şi pe picturile medievale, chinezeşti, pe mătase, precum şi pe pânzele artiştilor moderni.

Ei sunt importanţi şi din alte motive, precum polenizarea plantelor, un proces necesar pentru formarea seminţelor.