Gaura de vierme chihuahua

Costin Mărculescu și ultima sa poză. Totuşi, adaugă Davis în articolul său, transformarea unei găuri de vierme într-o maşină a timpului nu ar fi uşoară; chiar să creezi o gaură de vierme ar fi ceva extrem de dificil, iar odată creată, ar trebui ca unul dintre capetele ei sau ambele să fie accelerate prin timp până în poziţia dorită, conform teoriei generale a relativităţiii.

Alţi savanţi sunt însă gaura de vierme chihuahua părere că o călătorie în trecut nu este posibilă în niciun fel de condiţii. Robert Owen, un astrofizician care lucrează la Oberlin College din Ohio, SUA, consideră că legile fizicii, atunci când vor fi cu adevărat înţelese, vor arăta că nu este cu putinţă călătoria în timp, în trecut.

Pentru menţine o gaură de vierme îndeajuns de stabilă pentru a putea fi străbătută, ar fi nevoie de cantităţi laryngeal papillomatosis investigation de materie exotică, ea însăşi încă prea puţin înţeleasă.

Această categore cuprinde, în mare, orice tip de materie care nu se comportă la fel cu materia barionică particule înzestrată cu masă : materie cu masă negativă, materie neagră ş. În conformitate cu teoria generală a relativităţii, materia exotică nici nu poate exista; existenţa ei este însă permisă de teoria cuantică.

Ceea ce fizicienii numesc materie exotică a fost până acum observată doar în cantităţi foarte mici, câtuşi de puţin suficiente pentru a deschide o gaură de vierme. Or, pentru a obţine o gaură de vierme traversabilă, fizicienii ar trebui să fie în stare să genereze şi să manipuleze cantităţi mari de materie exotică.

Cel mai mare telescop din spațiu este rus și tocmai și-a desfășurat oglinda făcută din 27 de petale din fibră de carbon.

Alţi oameni de ştiinţă, pe baza calculelor de mecanică cuantică, cred că încercarea de a transforna o gaură gaura de vierme chihuahua vierme într-o maşină a timpului ar creea o reacţie specifică   quantum back reactionîn care energia s-ar acumula până la un nivel atât de mare, încât ar distruge gaura de vierme chiar înainte ca această să poată fi folosită  ca maşină a timpului.

Însă modelul matematic utilizat pentru a descrie această reacţie ia în calcul doar o singură dimensiune a spaţiu-timpului.

Una dintre problemele-cheie ale călătoriei în timp este faptul că fizicienii trebuie să-şi bazeze argumentele fie pe teoria relativităţii, fie pe teoria cuantică; or, ambele aceste modele sunt incomplete şi nu pot acoperi întreaga complexitate a ceea ce se petrece în Univers. Înainte de a se gândi la posibilitatea călătoriei în timp, fizicienii ar trebui să găsească un mod de a împăca teoria generală a relativităţii şi teoria cuantică, unificându-le într-o teorie cuantică a gravitaţiei, care ar putea servi apoi ca bază pentru viitoarele studii asupra călătoriei în timp.