Paraziți de cânepă schmid la insectele sociale

Chiar așa! Cum se face o prezentare? Dar, înainte de a răspunde la această întrebare, să răspundem la alta: De ce e nevoie să publicăm un asemenea articol? În total, grupul Agricola Bacău a avut anul trecut o cifră de afaceri de ,5 mil.

Povestirile lui au apărut în Antologiile Dozois numerele 21 şi Bacigalupi locuieşte cu familia sa în vestul statului american Colo­ rado, unde a lucrat pentru un ziar preocupat de probleme ecologice. In povestirea plină de suspans care urmează, câştigătoare a Premiului Theodore Sturgeon înBacigalupi ne poartă pe un Pământ transformat de ştiinţele biologice şi de necesităţile economice aspre, într-o călătorie periculoasă care, dacă va avea succes, ar putea preschimba planeta din nou, într-un mod foarte diferit Îmi dai şi mie nişte bănuţi?

Puştiul îşi întoarse cartul, apoi făcu o tumbă în mijlocul străzii şi praful galben se învolbură, învăluindu-i goliciunea.

Avându-se în vedere faptul că în fiecare zi se descoperă zeci de noi specii şi că mari suprafeţe ale planetei încă n-au fost studiate, zoologii estimează numărul speciilor de insecte ce trăiesc pe suprafaţa pământului la 20 milioane. Se cunoaşte prodigioasa lor rezistenţă, facultăţile lor extraordinare de înmulţire şi de adaptare, diversele lor calităţi biologice. Considerăm că avea dreptate un mare entomolog, când spunea că, dacă omenirea ar dispare într-un cataclism atomic, prima vieţuitoare care ar ieşi din cenuşa radioactivă, ar fi un gândac de bucătărie.

Lalji se opri locului, holbându-se la copilul blond şi murdar care îi aterizase la picioare. Atenţia acordată păru să-1 încurajeze pe micul derbedeu; aşa că făcu încă o tumbă. Stând pe vine, îşi ridică zâmbind ochii către Lalji, prudent şi nerăbdător, cu pârâiaşe de sudoare şi noroi scurgându-i-se de-a lungul feţei.

In jurul lor, liniştea aşezării toropite de căldura amiezii era aproape netulburată.

's Best Science Fiction - Vol 2

Câţiva fermieri în salopete de stambă îşi conduceau catârii către ogoare. In capătul opus al străzii înguste, începea ansamblul luxuriant de SoiaPRO şi AgroCalor, o întindere unduitoare, care se derula fremătând şi pierzându-se în albastrul cerului.

Nu se deosebea de celelalte sate văzute de Lalji în timpul călătoriilor sale în susul fluviului, nefiind decât o altă enclavă cultivată care îşi plătea taxele de proprietate intelectuală şi trimitea vase încărcate de calorii în aval, către New Orleans.

Băiatul se apropie tiptil, cu un zâmbet linguşitor, dând din cap ca un şarpe atras de speranţa unei prăzi paraziți de cânepă schmid la insectele sociale. Lalji îşi vârî mâinile în buzunare, pentru cazul că puştiul cerşetor ar fi avut prieteni prin preajmă, apoi îşi concentra atenţia asupra lui.

Băiatul se holbă la el, uluit.

Deschise gura, apoi o închise. In cele din urmă, se întoarse la partea mai familiară a reperto­ riului său, la care apelase ceva mai înainte: - Fără mămică? Fără tătic?

Dar acum era redusă la o întrebare lipsită de convingere. Lalji se strâmbă, dezgustat, şi îşi repezi piciorul în direcţia băiatului.

Puştiul se aruncă într-o parte, ferindu-se cu o dispe­ rare care îl făcu să cadă pe spate, ceea ce îi oferi lui Lalji paraziți de cânepă schmid la insectele sociale scurt moment de plăcere. Cel puţin băiatul era sprinten.

BIOLOGIA DAUNATORILOR ANIMALI

Se răsuci pe călcâie şi îşi reluă drumul în susul străzii. In spatele lui răsuna bocetul disperat al derbedeului. Faraaa tatiiic! Lalji scutură din cap, iritat.

O fi plâns copilul după bani, dar el nu reuşea să-1 înţeleagă. Nu era nicidecum un cerşetor, nu în adevăratul sens al cuvântului. Doar un oportunist - Omul-calorie 9 probabil creaţia neintenţionată a străinilor ajunşi în sat, care erau mână spartă când dădeau cu ochii de un mic cerşetor blond. Specialiştii de la AgriGen şi de la MidwestAgro şi oamenii, de pe teren, pricepuţi la toate erau încântaţi să facă paradă de milostenie în inima imperiului lor.

Era o imposibilitate, dar priveliştea acelor ogoare de smarald te asigura, într-o măsură mai mult decât satisfăcătoare, că nici un copil nu putea cerşi cu adevărat pe asemenea meleaguri. Nu în mijlocul lanurilor de SoiaPRO.

Tudor Opris - Enciclopedia lumii vii

Lalji scutură încă o dată din cap, cu dezgust, apoi se strecură pe aleea îngustă dintre două clădiri. Cărarea întunecoasă era îmbâcsită de mirosul înţepător de Orice Vreme. In faţa lui, două pisici de Cheshire, adăpostite în spaţiul nefolosit, o tuliră care încotro, lăsându-şi în urmă părul năpârlit şi pierzându-se în lumina strălucitoare a zilei.

Dinco­ lo de ele, o prăvălie cinetică se sprijinea de casele părăginite de alături, adăugându-şi mirosul de balegă şi de sudoare animală la duhoarea de Orice Vreme. Lalji se împinse în uşa din scânduri şi se strecură înăuntru. Mănunchiurile aurii de raze de soare străpungeau, alene, întunecimea bălegarului cu miros dulceag.

Două afişe făcute de mână stăteau pe un perete, ca nişte cruste, rupte în parte, dar încă inteligibile.

Navigare în articole

Noi verificăm chitanţele de redevenţă şi tim­ brele PI", scria pe unul dintre ele. Sponsorul era PurCal.

Proprietarul ieşi din atelierul de înfăşurare, ştergându-şi mâinile de pantaloni şi dând din picioare ca să-şi desprindă paiele şi noroiul de pe ghete. Se uită la Lalji.

Am fost nevoit să le dau porţii suplimentare catârilor, ca să strâng toţi joulii de care ai nevoie. Lalji ridică din umeri; se aşteptase la o tocmeală în ultima clipă, atât de asemănătoare cu cele la care apela Shriram, încât nu izbuti să pară ofensat.

Cât face? Celălalt îl privi cu coada ochiului, apoi îşi lăsă capul în jos, într-o postură defensivă. Vocea îi zăbovi asupra sumei, ca şi cum ar fi vrut să pună o stavilă în calea lăcomiei surprinzătoare care se grăbea să-i desprindă cuvintele din gâtlej.

Cât de periculos este claxonul. Unde trăiesc cornetele și iarna: viața insectelor din cuib

Lalji se încruntă, trăgându-se de mustaţă. Era un preţ de speculă.

1. Denumirea pastilelor pentru paraziți umani
2. Read the publication un obstacol, se izbesc de el §i se sparg, impra§tiind semintele.
3. Referenţi: M.
4. 's Best Science Fiction - Vol 2 - Free Download PDF
5. În caz că apar remuşcările în urma lipsei de ajut or, ne liniştim cu ideea că nu este un om pentru a-i put ea pune o proteză, în caz că-i lipseşt e vreun membru.

Caloriile nici măcar nu fuseseră aduse de altundeva. Satul mustea de energie.

Şi, în ciuda nevinovăţiei pe care o afişa negustorul, nu era sigur că toate caloriile care îi alimentau pră­ vălia erau dobândite pe căi la fel de cinstite. Nu acolo, alături de ispititoarele lanuri verzi care unduiau la câţiva metri de ma­ gazin.

umăr ilustrat cu imagini din atelierele de viori de la Gliga Companies, Reghin

Shriram spunea adesea că a folosi calorii timbrate era totuna cu a băga bani într-un compost plin de metan. Omul-calorie 11 Lalji se trase din nou de mustaţă, întrebându-se cât putea să-i plătească pentru jouli fără să atragă prea mult atenţia asupra sa. Probabil că omul cinetic devenise atât de lacom fiindcă prin tot satul mişunau bogătanii.

Magnaţi ai caloriilor, fără nici o îndoială.

Un bătrîn de peste 80 de ani, născut, trăit în acel sat de pe dealuri. Un petec de ogor pe vale, o casă, o curte plină de animale. Singur: copiii, nepoţi plecaţi pe la casele lor.

Totul se potrivea. Se aflau aproape de centru.

Entomologie

Poate că până şi satul ăla se angajase să cultive bijuteriile coroanei monopolului energiei deţinut de AgriGen. Totuşi, nu toată lumea care trecea pe acolo era chiar atât de bogată. Omul cinetic îşi etala dinţii strâmbi şi galbeni într-un zâm­ bet de uşurare, cu sentimentul de vinovăţie aparent diminuat de tocmeala lui Lalji.

Pot să acostez pe fluviu şi să-mi las propriile maşini de înfăşurat să facă acelaşi lucru. Lalji ridică din umeri. Descarcă joulii înapoi, în arcurile tale. O să-mi fac treaba singur.

• Cum să scapi de paraziți
• Preparate insecticide
• Petzoom 14 by Maravet S.A. - Issuu
• Studiați în prealabil obiceiurile și caracteristicile insectei: unde trăiește, ce mănâncă.
• aprilie | | Biblioteca | Pagina 2